| Sažetak | Diplomski rad "Njemačka i Rumunjska – njemački i rumunjski u romanu Doba igre Claudiua M. Floriana" sastoji se od dva dijela: teorijskog i praktičnog, koji na razini imagološkog pristupa prikazuju i obrađuju slike Njemačke i Rumunjske te iste jezike temeljene na perspektivi pripovjedača-djeteta u dobi od 6 godina, koji je ujedno i pisac istog romana.
U teorijskom dijelu definira se imagologija kao književna znanost koja proučava prikaze izražene kroz (ne)književne tekstove i uz koje su usko vezani određeni elementi poput slike, stereotipa, društvenog i kulturnog imaginarnog, ideologije i utopije, a sve to pomaže proučavanju „Drugoga“ unutar književnosti, prodirući dalje i u druge humanističke znanosti.
U praktičnom dijelu obrađuje se roman „Doba igre“ Claudiua M. Floriana, koji nudi uvid u život običnih ljudi sredinom sedamdesetih, koji žive u lokalitetu u kojem dominiraju manjine i multikulturalnost. Knjiga je također puna paradoksa na koje se gleda očima djeteta- pripovjedača, koji ponekad zbog nerazumijevanja ostaje u iscrpljujućim misaonim raspravama o razlikama između dva jezika koje govori: rumunjski i njemački. Nadalje možemo vidjeti neke situacije koje uz određivanje načina na koji da živi djetetova obitelj, također grade neke slike Njemačke i Rumunjske, s pozitivnim i negativnim konotacijama. Na njih utječe čak i nekoliko događaja globalne razine (posljedice Drugog svjetskog rata na pripovjedačevu obitelj, utjecaj sporta, rodbine iz inozemstva) i lokalne razine, unutar Rumunjske (multikulturalna obitelj i unuk s dvostrukim identitetom, odsutni roditelji, život Sasa u zemlji). Neke od tih mnogobrojnih slika su i sveprisutni apstraktni koncepti (odnos „mi i oni“ („mi smo Rumunji, oni su ...“), tajanstveni „oni“ (izbjegavanje imena onih na vodećim političkim položajima), važnost vremena koje povezuje interijer i eksterijer romana različitim obilježjima (rođaci iz inozemstva, roditelji odsutni s posla, poplava velike rijeke, nacionalni sportski događaji itd.)
Ovaj rad nastoji prikazati slike, kojima se može približiti stanje jedne kulture udaljene od nas. Te slike se mogu podijeliti u tri takozvane kategorije: kultura/jezik, vrijeme i apstraktnost (dijete), okarakterizirane raznim oblicima i elementima te u stalnom protivljenju nas i njih, a sve to obuhvaća glavna infantilna perspektiva. Između ostalog, rad može pomoći i pri daljnjim istraživanjima; u smjeru tipičnih obilježja komunizma, starih običaja ili u pogledu na važnost i posljedice globalnih razmjera Drugog svjetskog rata viđene iz perspektive običnog čovjeka. |
| Sažetak (rumunjski) | Lucrarea de diplomă „Germania și România – germana și româna în romanul Vârstele jocului de Claudiu M. Florian” conține două părți: cea teoretică și cea practică, care la nivelul abordării imagologice prelucrează și arată imagini de Germania și România și aceleași limbi pe baza perspectivei naratorului-copil de 6 ani, care este de asemenea scriitorul romanului respectiv.
În partea teoretică este definită în imagologia ca știința literară care se ocupă cu imagini exprimate prin texte (ne)literare și cu care sunt strânse anumite elemente precum imagine, stereotip, imaginar social și cultural, ideologie și utopie, toate care ajută studiere de Celălalt în cadrul literaturi, pătrunzând mai departe în alte științe umaniste.
În partea practică se prelucrează romanul Vârstele jocului de Claudiu M. Florian, care oferă o privire într-o viață a oamenilor obișnuiți la mijlocul anilor șaptezeci, trăind într-o localitate dominată de minorități și multiculturală. Cartea este de asemenea plină de paradoxurile privite cu ochii copilului-narator, care uneori din cauza neînțelegerii rămâne în dezbătări de gândire extenuante despre diferențe între două limbii care vorbește: română și germană. Mai departe se observă unele situați care, comandând viața familiei copilului, de asemenea construiesc niște imagini de Germania și România, cu amândouă conotații pozitive și negative. Chiar sunt influențate de mai multe evenimente de dimensiune internațională (consecințe de-Al Doilea Război Mondial la familia naratorului, influența sportului, rudele din străinătate) și locală, înăuntrul României (familie multiculturală și nepotul cu dublă identitate, părinți absenți, sași în țara). Unele dintre mai multe imagini sunt și omniprezentele concepte abstracte (raport noi și ei (noi suntem români, ei sunt ...), misterioșii ăștia (evitarea numelor a celor pe locul conducătorilor politici), importanța timpului care leagă interiorul și exteriorul romanului prin caracteristici diferite (rudele din străinătate, părinții absenți din cauza muncii, inundație unui râu mare, evenimente sportive naționale ș. a.).
Această lucrare încearcă să arate niște imagini, care pot apropia starea unei culturi depărtate de noi, împărțite în trei așa-numite categorii: cultură/limbă, timp și cel abstract (copilului), toate încadrate de mai multe feluri în opoziția constantă de noi și ei, acoperite cu perspectiva principală, cea infantilă. Printre altele lucrarea poate ajuta cercetări ulterioare în direcția de caracteristici tipice ale comunismului, obiceiurile strămoșilor sau de importanța și consecințele de proporții globale a Doilea Război Mondial văzute din perspectiva unui om obișnuit. |
